• 21.09.2025

Your sushi guide: types, platters, pairing from Berezka

 Sushi este, fără doar și poate, preparatul-emblemă al Japoniei. Aproape oricine știe ce este, chiar și cei care nu l-au gustat niciodată. Dacă întrebați pe cineva să numească un lucru reprezentativ pentru Japonia, sushi va fi, cel mai probabil, printre primele răspunsuri.

Se spune că sushi, cu o istorie de peste 1.200 de ani, își are originile în Asia de Sud-Est. Poate fi surprinzător pentru mulți, însă la început totul a pornit, de fapt, ca o modalitate de a conserva peștele: comunitățile montane încercau să-l păstreze pe termen lung, el fiind scump și greu de procurat. Peștele era marinat și lăsat la fermentat într-un amestec de orez și sare. Inițial se consuma doar peștele, fără orez (care era aruncat), de aceea și acesta era accesibil cel mai des păturilor înstărite.

În rândurile de mai jos vă propunem o călătorie în timp: de la originea sushi-ului ca pește conservat până la forma pe care o cunoaștem astăzi, trecând prin reinterpretările moderne, destinațiile celebre din lume și idei despre cum puteți recrea această atmosferă chiar la dumneavoastră acasă. Vreți să porniți la drum împreună cu noi? Atunci să începem.

Istoria sushi-ului

Ca multe alte lucruri, sushi a ajuns în Japonia din China, aproximativ în perioada Nara (710–794), odată cu introducerea cultivării orezului. Pe atunci, sushi se numea „nare-sushi”: peștele era murat în sare și orez și lăsat la maturat, fiind consumat ca aliment conservat.

În perioada Kamakura (1185–1333), sushi a apărut ca produs prelucrat obținut din resturi de pește, însă abia în perioada Muromachi (1333–1573), când orezul devine hrană obișnuită pentru populație, se răspândește obiceiul de a mânca sushi împreună cu orezul.

În 1603, Tokugawa Ieyasu preia controlul asupra întregii Japonii și mută capitala din Kyoto la Edo (actualul Tokyo). Așa începe perioada Edo (1603–1867). Edo era un oraș plin de oameni, prăvălii, restaurante și viață de noapte. Nigiri-sushi, care putea fi mâncat imediat după preparare, este vândut în chioșcurile stradale de mâncare rapidă și devine rapid popular. Nigiri-sushi și-au păstrat tehnica de pregătire până astăzi: orezul pentru sushi se presează ușor, peste el se așază fructe de mare crude sau gătite; adesea se pune ghimbir sau wasabi (hrean japonez) între orez și topping.

La fel ca în cazul pelmenilor, despre care avem un articol cuprinzător în blogul nostru, este greu de stabilit cine a fost primul care a creat sushi; însă inventarea formei moderne de nigiri-sushi este atribuită lui Hanaya Yohei. El și-a deschis primul chioșc de sushi în 1824, în cartierul Ryōgoku. Pentru cei nefamiliarizați cu Tokyo, Ryōgoku se află în apropierea râului Sumida. Se spune că, având acces la pește crud proaspăt prins din golf, nu mai era nevoie de fermentare, iar sushi putea fi pregătit în câteva minute și servit pe loc.

Spre sfârșitul perioadei Edo apar și inari-sushi și maki-sushi (sushi rulate), născându-se astfel varietățile populare pe care le cunoaștem astăzi. Tot atunci se trece la folosirea oțetului în orez în locul fermentării. Acest tip de sushi (nigiri-sushi, inari-sushi, maki-sushi etc.) este numit Edomae-sushi.

În anii 1890, producția de gheață este comercializată, ceea ce ușurează aprovizionarea restaurantelor de sushi cu gheață, iar multe sunt dotate cu frigidere electrice. Condițiile de manipulare a peștelui și fructelor de mare proaspete se îmbunătățesc, devine posibilă folosirea peștelui crud (sashimi) ca topping, iar numărul și varietatea sushi proaspete cresc.

Marele cutremur din Kantō (1923) îi determină pe bucătarii de sushi să părăsească Tokyo, iar Edomae-sushi se răspândesc pentru prima dată în toată Japonia. După război, în 1947, este emis un ordin extraordinar care interzice activitatea restaurantelor, iar localurile de sushi nu mai pot funcționa. Ca măsură compensatorie, sindicatul restaurantelor de sushi din Tokyo negociază cu guvernul permisiunea oficială de a lucra într-un regim special (practic, ca manipulatori/procesatori de mărfuri), stabilind schimbul unei căni de orez pentru 10 nigiri-sushi. Măsura se extinde la restaurantele de sushi din întreaga țară, iar pe scena națională domină Edomae-sushi. Tot din cauza penuriei de după război, sushi se prepară folosind oțet de orez în loc de oțet de sake, acesta devenind standardul.

În perioada de creștere economică accelerată de după Al Doilea Război Mondial, restaurantele-căruță (yatai) sunt abandonate din motive igienice, iar restaurantele de sushi trec în categoria localurilor de clasă superioară.

Sushi astăzi

În 1958, la Osaka s-a deschis Genroku Sushi, primul restaurant cu bandă transportoare de sushi. Proprietarul a avut ideea după ce a vizitat o fabrică de îmbuteliere a berii și a observat că o bandă rulantă ar putea fi soluția pentru a deservi simultan mai mulți clienți. Restaurantul a devenit popular, iar sistemul a fost implementat în toată Japonia, revigorând interesul publicului larg pentru restaurantele de sushi.

Cu timpul, unele localuri au început să ofere sushi la 100 de yeni, ceea ce a reluat valul de popularitate al restaurantelor de sushi în rândul publicului larg, dat fiind că restaurantele tradiționale cu sushi de calitate sunt, de regulă, mai scumpe.

Destinații celebre pentru sushi din întreaga lume

Destinațiile celebre pentru sushi includ Tokyo, cunoscut pentru experiențe de top, precum renumitul Sukiyabashi Jiro, dar și alte orașe japoneze precum Sapporo și Otaru, apreciate pentru ingredientele locale proaspete. În afara Japoniei, Los Angeles este o destinație de prim rang datorită comunității nipono-americane numeroase și accesului la fructe de mare proaspete, iar New York City oferă, la rândul său, numeroase opțiuni de sushi de înaltă calitate și extrem de diverse.

• Tokyo: considerată capitala mondială a sushi-ului, cu numeroase restaurante cu stele Michelin, precum Sukiyabashi Jiro și Sushi Masuda.
• Sapporo: capitala Hokkaidō, cunoscută pentru fructe de mare foarte proaspete și restaurante kaiten sushi (cu bandă rulantă).
• Otaru (Hokkaidō): oraș portuar faimos pentru peștele proaspăt și o cultură a sushi-ului cu tradiție.
• Los Angeles: un centru major pentru sushi, cu o gamă largă de localuri — de la fine dining la casual — datorită comunității japonezo-americane și apropierii de surse de fructe de mare.
• Seul (Coreea de Sud): ofertă matură de sushi, cu accent pe tehnică riguroasă și pe sezon. Meniuri omakase servite la tejghea, selecții atent alese de pește alb, uni și scoici; influențe locale — kimchi , sosuri ușoare — folosite cu măsură; piețe precum Noryangjin asigură prospețime constantă.
• New York City: o scenă vibrantă a sushi-ului, cu opțiuni variate pentru gusturi și bugete diferite.
• Londra (Marea Britanie): ofertă premium, de la sushi tradițional la interpretări contemporane. Omakase rafinate în Mayfair/Soho, baruri de sushi cu rezervare la tejghea, dar și variante kaiten și spații specializate în temaki .
• Dubai (EAU): orientare pronunțată către restaurante de clasă superioară, cu ingrediente importate la standarde înalte și execuție în stil Edomae modern.

Nu trebuie să călătoriți atât de departe pentru a putea savura sushi de calitate, din ingrediente premium și cu gust autentic – la Berezka Asia găsiți preparate inspirate din marile școli culinare de sushi. Comandați aici!

Sushi clasice și cele mai populare platouri

Deși în vorbirea curentă numim „sushi” aproape orice preparat din bucătăria japoneză cu orez și pește, în sens propriu sushi este forma clasică modernă a nigiri-sushi (o bilă mică de orez modelată manual, acoperită cu o felie de pește sau fructe de mare). Așa-numitele „rulouri” au apărut și s-au răspândit ulterior: ele se numesc maki-sushi (sau nori-maki ), adică orez și umplutură rulate într-o foaie de nori. Mai jos găsiți tipurile de bază întâlnite în platourile clasice:

• Nigiri-sushi: tip clasic de sushi, alcătuit dintr-o felie de pește așezată peste o porție mică de orez pentru sushi, modelată manual.
• Maki-sushi : rulou din orez, foaie de alge nori și diverse ingrediente (pește, legume sau fructe de mare), în numeroase variații.
• Sashimi: felii de pește proaspăt servite fără orez. (Tehnic, sashimi nu este „sushi” propriu-zis, dar este adesea asociat cu acesta.)
• Tempura-sushi : sushi în care umplutura — cel mai des creveți — este trecută prin aluat tempura și prăjită în baie de ulei.

Când primii japonezi din SUA au început să deschidă restaurante de sushi, au observat că americanilor nu le plăcea ideea de a mânca nori. Le-a venit atunci o idee inspirată: să „întoarcă pe dos” ruloul, ascunzând foaia de nori în interior. Pentru că nu mai vedeau algele, reticența a dispărut și oamenii le mâncau cu plăcere. Rețetele au fost adaptate la gustul local. Așa s-au născut celebrele California roll și Philadelphia roll , astăzi cunoscute în întreaga lume.

Probabil nu știați, dar tempura rolls au și ele o istorie interesantă: începe între anii 1543 și 1639, când misionarii și comercianții portughezi au ajuns în Japonia. Ei au adus cu ei metoda de prăjire în ulei, care a fost ulterior adaptată de japonezi și a devenit tempura. Pentru portughezi, aceasta însemna, la propriu, mâncare pentru perioadele de post (lat. tempora ), când era permis consumul doar de pește.

În ultima vreme vedem nu doar sushi, ci și produse precum celebrele poke bowls, care includ elemente foarte apropiate de sushi — pește crud, orez și alge nori — deși în altă combinație. Chiar și așa, progresul nu se oprește aici: de curând, în bucătăriile Asiei a apărut un nou trend care a cucerit instantaneu lumea întreagă — sushi burger, un preparat original și spectaculos, ce combină tradițiile orientale cu formatul occidental de prezentare.

Ideea sushi burgerului s-a născut în Japonia: bucătarii căutau o modalitate de a îmbina aromele clasice ale sushi-ului cu comoditatea unui burger care poate fi mâncat cu mâna. Așa au apărut primele sushi burger: cu „chifle” din orez în loc de pâine și umpluturi din pește, avocado, legume și sosuri. Noutatea a cucerit rapid Asia, apoi și restul lumii — preparatul a început să fie gătit în SUA, Europa și Australia.

În România, la Berezka Asia, pe lângă sushi burger puteți încerca sushi hotdog , sushi boluri , sushi volcano și sushi grill , dar și supa Tom Yum . Bucătarii noștri s-au inspirat din tendința globală și au adaptat rețetele pentru gurmanzii români, făcându-le și mai gustoase și accesibile. Datorită Berezka Asia, locuitorii Bucureștiului se pot bucura primii de aceste trenduri gastronomice fără să părăsească orașul.

În aceeași ordine de idei, când sushi și rulourile au devenit o parte firească a culturii noastre, pe scenă a apărut desertul japonez mochi — o prăjitură din orez ce datează încă din anul 794, care poate fi umplută cu creme sau acoperită cu praf dulce de soia. Mochi nu sunt doar gustoase, ci și benefice. Orezul lipicios din care se prepară mochi este bogat în carbohidrați și conține cantități mici de grăsimi, ceea ce le face ușor de digerat și o bună sursă de energie. În plus, multe tipuri de mochi nu conțin gluten, fiind o alegere excelentă pentru persoanele cu intoleranță sau alergie la gluten.

Sushi și pairing-ul cu băuturi — sake, ceai verde, vin alb, bere japoneză

Dacă alegerea felurilor este cât de cât clară, rămâne întrebarea: ce băutură se potrivește armonios? Există multe opțiuni, de la sake până la vinuri ușoare.

• Sake (adesea tradus impropriu drept „vodcă de orez”) este, de fapt, o băutură alcoolică fermentată din orez. Are un buchet aromat, cu nuanțe fructate, iar variantele mai premium pot sugera tonuri umami (ciuperci, sos de soia). Este incolor, cu reflexe verzi sau gălbui. La sushi și rulouri, sake se servește în cănuțe/carafe ceramice. Japonezii îl beau cald pe vreme rece și răcit vara; europenii preferă aproape întotdeauna varianta rece.
• Bere : la preparatele japoneze puteți alege sortimente ușoare și blonde, dar dacă preferați berea brună, funcționează și aceasta. În general, la cele blonde predomină notele de malț, iar la cele brune se simte mai pronunțat amăreala de hamei — țineți cont de asta când asortați cu mâncarea.
• Vin
• Alb. Un Albariño (arome de lămâie, lime, ușor „mazăre verde”), cu aciditate ridicată și postgust ușor amar, se potrivește excelent cu creveți tempura. Un Grüner Veltliner (nuanțe de piper, lămâie/lime) merge bine cu rulouri cu avocado.
• Spumant. Un Prosecco, cu note de piersică și lămâie, este o alegere populară.
• Rosé. Este adesea considerat cel mai versatil lângă preparatele japoneze: pune în valoare pe deplin gustul sushi-ului și al rulourilor; se potrivește cu clasicele „California” sau „Philadelphia”.
• Roșu. În general, nu e alegerea ideală pentru sushi — poate lăsa uneori un gust metalic; ține, totuși, de preferințe. Unele roșii, precum Pinot Noir sau Cabernet, pot fi băute alături de somon.

Dacă alcoolul nu este pentru dumneavoastră, îl puteți înlocui cu băuturi nealcoolice: limonade , sucuri (măr, roșii, grapefruit), apă și ceai (Sencha, Gyokuro, Matcha).

Nu este obișnuit să se servească sushi cu vodcă, coniac sau whisky. Cu siguranță nu se potrivesc nici băuturile lactate/fermentate. Evitați, de asemenea, sucurile carbogazoase foarte dulci și shake-urile : dulceața lor va acoperi preparatul principal. Scopul, totuși, este ca băutura să accentueze și să pună în valoare mâncarea.

Pentru a vă împodobi seara, puteți comanda sushi de la Berezka Asia — avem o gamă largă de sushi și sushi rolls delicioase, care vă vor purta în lumea delicateselor japoneze și a preparatelor pline de savoare.

Beneficiile consumului de sushi

Merită menționat din start că sushi-urile preparate corect sunt un fel de mâncare sănătos și foarte nutritiv. Include, de obicei, pește marin (ton, anghilă, somon etc.), bogat în vitamine, macro- și microelemente. Principala valoare a fructelor de mare o reprezintă conținutul ridicat de acizi grași Omega-3, care stau la baza multor beneficii ale sushi-ului pentru organism. Consumul lor poate influența pozitiv diverse organe și sisteme, cu multiple efecte favorabile:

• îmbunătățește funcția vaselor de sânge și a inimii;
• încetinește degradarea fibrelor de colagen din cartilaje și, astfel, sprijină sănătatea articulațiilor;
• contribuie la normalizarea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol;
• susține memoria și activitatea cerebrală;
• poate reduce iritabilitatea, nervozitatea și oboseala accentuată;
• ajută la echilibrarea profilului hormonal;
• întărește imunitatea;
• poate reduce riscul de afecțiuni oncologice;
• încetinește procesele de îmbătrânire și contribuie la aspectul sănătos al pielii.

Un alt ingredient valoros este wasabi — o plantă erbacee din familia Brassicaceae (crucifere), bogată în izotiocianați. Aceste substanțe au proprietăți antibacteriene și acționează împotriva microorganismelor care pot provoca boli ale tractului gastro-intestinal.

Orezul și peștele din preparatele japoneze dau o senzație rapidă de sațietate, ceea ce le face componente potrivite și pentru o dietă de slăbit. Valoarea energetică a sushi-ului este de aproximativ 127 kcal la 100 g, astfel încât poate fi consumat fără a afecta silueta. Desigur, o alimentație corectă presupune diversitate, așadar rulourile este bine să fie alternate cu alte alimente. Pentru a vă construi un meniu echilibrat, comandați mâncare gătită de la Berezka, cu livrare la domiciliu. Meniul nostru include o gamă variată de preparate din copilărie, ca șuba , borș roșu , salată beuf , sochniki și șuberek cu carne și brânză . 

Ce riscuri pot avea sushi-urile

Sushi-ul poate fi benefic doar dacă este consumat cu moderație; porțiile foarte mari sau folosirea ingredientelor de slabă calitate pot atrage numeroase consecințe nedorite. Principalele riscuri sunt următoarele:

• În peștele crud pot exista larve și ouă de paraziți. Tenii și nematodele pot pătrunde relativ ușor în organism și pot provoca helmintiaze.
• Sosul de soia și sarea. Sosul de soia este preparat cu multă sare. Doza medie zilnică recomandată pentru un adult este de aproximativ 8 g (în textul original), iar o linguriță de sos poate conține cel puțin 1 g. Excesul de sare favorizează retenția de lichide, poate agrava problemele articulare și, la persoanele cu hipertensiune, poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.
• Rulouri cu ton. Sunt considerate mai problematice deoarece carnea de ton poate acumula metale grele, inclusiv mercur.

Sushi acasă vs. sushi la restaurant

A găti sushi acasă este cea mai bună opțiune atunci când doriți să controlați ingredientele, să economisiți sau pur și simplu să vă bucurați de proces, însă necesită efort și timp pentru a stăpâni tehnica.

Restaurantele oferă calitate profesională, varietate și siguranță (mai ales când se folosește pește crud), însă sunt mai scumpe și mai puțin flexibile în ceea ce privește diversitatea.

La Berezka vă oferim alegere fără compromisuri: în magazinul nostru găsiți tot ce aveți nevoie pentru a pregăti sushi acasă — somon ușor sărat, surimi , creveți , icre roșii și salate de icre și altele. Vizitați magazinul nostru online și lăsați-vă surprinși.

Iar dacă nu aveți timp sau dorință să petreceți timp la bucătărie, vă invităm la Berezka Asia pentru un platou Philadelphia Luxury Set sau comandați platoul nostru de top Netflix & Chill pentru seara de film.

Top 5 curiozități despre sushi

1. Cuvântul „sushi” provine din cuvântul japonez „su”, care înseamnă „acru”, și „meshi”, care se traduce prin „orez”. Astfel, sushi poate fi tradus literal ca „orez acru”.
2. Bucătarul de sushi, cunoscut sub numele de „itamae” sau „shokunin”, urmează o pregătire îndelungată pentru a atinge perfecțiunea. Pregătirea poate dura zeci de ani, iar numai un bucătar experimentat este considerat un adevărat maestru.
3. Regulile privind modul corect de a mânca sushi nu sunt atât de stricte pe cât cred mulți. Mulți japonezi preferă să le mănânce cu mâinile, în special nigiri , în timp ce restaurantele oferă adesea bețișoare pentru cei cărora le este mai comod.
4. În anii 1990, în SUA a fost creată asociația bucătarilor japonezi D.C. Sushi Society. Aceștia au instituit „Ziua sushi” anuală pe 1 noiembrie. În această zi, în toate restaurantele asociației, bucătarii prepară sushi la un preț unic. Scopul principal este înțelegerea și respectarea culturii japoneze, a tradițiilor și a artei preparării sushi.
5. Cel mai scump sushi din lume costă aproximativ 2.145 de dolari pentru cinci bucăți. Acesta a fost preparat de bucătarul-șef filipinez Angelito Araneta. Fiecare bucată este acoperită cu aur subțire și decorată cu icre de urkšen, trei perle Mikimoto și un diamant african de 2 carate.

La Berezka găsiți tot ce vă trebuie pentru a pregăti sushi inedite acasă — de la batoane surimi și somon slab sărat până la cremă de brânză și alge de mare marinate. Iar la Berezka Asia vă așteaptă experiența completă, cu meniuri gata pregătite, inspirate din marile școli culinare japoneze. Indiferent dacă preferați să gătiți acasă sau să vă răsfățați cu preparate gata făcute, Berezka este locul unde pasiunea pentru sushi prinde viață.